Suport Informațional

Orice persoană are dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice ale ţarii sale, fie direct, fie prin reprezentanţi liber aleşi. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, art.21

Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Constituţia Republicii Moldova, art.38

Navigați prin subiecte descrise mai jos pentru a afla mai multe detalii privind sistemul electoral din Republica Moldova.

Sistemul electoral
Sistemul electoral reprezintă totalitatea procedurilor utilizate pentru desemnarea reprezentanţilor poporului în organismele puterii centrale şi locale.

Tipurile de sisteme electorale în lume:

  • sistemul majoritar;
  • sistemul proporţional reprezentativ;
  • sistemul mixt

În Republica Moldova sistemul electoral este reprezentativ proporţional. Mandatele se împart concurenţilor proporţional cu voturile obţinute în alegeri, astfel încît există un raport direct proporţional între mandatele obţinute de fiecare concurent electoral şi voturile pe care electoratul le-a dat acestora.

Prag Electoral
Fiecare sistem electoral se caracterizează printr-o valoare de prag, ce reprezintă acel rezultat minimal (exprimat, de obicei, procentual) pe care trebuie să realizeze partidul respectiv pentru a obţine mandat.

Există două tipuri de praguri: 1. pragul juridic (explicit): este stabilit prin legea electorală, de obicei în cazul sistemelor proporţionale 2. pragul implicit (natural, efectiv): este un prag al cărei valoare rezultă din caracteristicile sistemului electoral şi numărul competitorilor politici.

Pragul juridic naţional, stipulat prin lege, poate avea valori într-un interval relativ larg. Rolul acestui prag: diminuarea fragmentării sistemului de partide, micşorarea numărului de partide în vederea formării unor coaliţii stabile.

Praguri explicite stabilite la nivel naţional: 10%- Turcia, 7% – Polonia, 5%- România, Ungaria, Armenia, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Germania, Slovacia. 4% – Austria, Italia, Suedia, Ucraina. După cum se vede, pragul juridic cel mai des utilizat are valoarea de 4-5%.

Cu cât este mai mare valoarea pragului, cu atât creşte numărul voturilor „irosite”. Astfel, de exemplu, în Turcia introducerea pragului de 10% a condus la pierderi de voturi în proporţie de 46%. O pierdere similară de voturi a avut loc şi în alegerile parlamentare din 2000, după introducerea pragului de 5%, în judeţele din sudul Transilvaniei (Brasov, Sibiu, Hunedoara, Alba) proporţia „voturilor irosite” a ajuns la 25-40%.

Alegeri
Alegerile constituie forma suveranităţii unui stat şi principiul de bază al democraţiilor reprezentative. Prin alegeri se asigură legitimitatea politică fără de care guvernările democratice nu pot fi eficiente.

Sensul cuvântului “alegere”:

  1. alegerea unei posibilităţi, unei variante, alternative din cele date – corespunde cuvântului englezesc elect
  2. chibzuire, decizie – corespunde cuvântului englezesc choose, choise

Ce tipuri de alegeri se organizează în Republica Moldova?

  • alegeri parlamentare – scrutinul prin intermediul căruia sînt aleşi reprezentanţii poporului în organul legislativ suprem al ţării;
  • alegeri locale – scrutinul prin intermediul căruia sînt aleşi primarii oraşelor (municipiilor), satelor (comunelor) şi consilierii în consiliile raionale, orăşeneşti (municipale) şi săteşti (comunale);
  • alegeri prezidenţiale – Preşedintele Republicii Moldova.

Principiile participării la alegeri:

  • Vot universal (Codul electoral, art.3)
  • Vot egal (Codul electoral, art. 4)
  • Vot direct (Codul electoral, art. 5)
  • Vot secret (Codul electoral, art. 6)
  • Vot liber exprimat (Codul electoral, art. 7)
Ce reprezintă dreptul electoral?
Dreptul electoral este dreptul constituţional al cetăţeanului de a alege, de a fi ales şi de a-şi exprima prin vot atitudinea privind cele mai importante probleme ale statului şi ale societăţii.

Din istoria drepturilor electorale O legătură între drepturile electorale ale persoanei şi „cetăţenie” s-a instituit, prima dată, în Roma antică. Privilegiile la care năzuiau locuitorii Romei au fost următoarele:

  1. dreptul la vot la adunările de triburi;
  2. dreptul de a fi ales în orice oficiu, la rang de demnitar, oricare ar fi acesta, nelimitat;
  3. putere discreţionară asupra căminului, asupra soţiei, copiilor, asupra avutului propriu şi asupra sclavilor proprii;
  4. libertatea personală, scutire de pedepse corporale, torturări, iar în cazul pedepsei capitale drept de apel în faţa adunării populare, excepţie fiind la toate acestea supunerea totală din taberele militare unde puterea comandantului asupra soldatului (cetăţeanului) roman era neîngrădită;
  5. drepturi de exploatare asupra pământului din proprietatea statului rezultat în urma cuceririlor;
  6. scutire de taxe stabilite pentru cei cuceriţi de statul roman.

Aceasta era totalitatea drepturilor civile din Roma, ius civitatis optimo iure.

Comisia Electorală Centrală - CEC
Comisia Electorală Centrală este organul electoral ierarhic superior constituit pentru realizarea politicii electorale a statului.

Comisia este formată din 9 membri cu vot deliberativ desemnaţi pe un mandat de 5 ani. Un membru este desemnat de către Preşedintele Republicii Moldova iar ceilalţi 8 membri – de către Parlament, cu respectarea reprezentării proporţionale a majorităţii şi a opoziţiei.

Membrii Comisiei Electorale Centrale nu pot fi membri ai partidelor şi a altor organizaţii social – politice.
Componenţa nominală a comisiei se confirmă prin hotărîre a Parlamentului cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

Preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul comisiei activează permanent. Ceilalţi membri ai Comisiei sînt convocaţi de preşedintele comisiei după caz.
Preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul Comisiei deţin funcţii de demnitate publică obţinute
prin numire.

Forma de lucru a Comisiei este şedinţa.

Hotărârile Comisiei Electorale Centrale, adoptate în limitele competenţei acesteia, sînt acte administrative cu caracter individual sau normativ, executorii pentru organele electorale inferioare, pentru autorităţile publice, întreprinderi, instituţii şi organizaţii, pentru persoanele cu funcţii de răspundere, partide, alte organizaţii social-politice şi organele acestora, precum şi pentru toţi cetăţenii.

Hotărârile Comisiei Electorale Centrale se plasează, în termen de 24 de ore de la adoptare, pe site-ul oficial al Comisiei Electorale Centrale şi se publică, în termen de 5 zile, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Atribuţii generale şi atribuţii specifice perioadei electorale: de control, de informare, de reprezentare, de organizare, de gestionare financiară de înregistrare a candidaţilor etc.

Birourile electorale ale secţiilor de votare - BESV
Birourile electorale ale secţiilor de votare se constituie de către consiliile electorale de circumscripţie cu cel puţin 25 de zile înainte de ziua alegerilor, dintr-un număr impar de membri, de cel puţin 5 şi cel mult 11 persoane. Candidaturile membrilor biroului electoral se propun de către Administrația Publică Locală – 3 membri, câte un membru de la Partidele şi alte organizaţii social – politice reprezentate în Parlament și numărul rămas Consiliul electoral de circumscripție, la propunerea CEC, din Registrul funcționarilor electorali insuficent de membri.